chapitre précédent retour chapitre suivant

Évangiles en corse – Matthieu 13

Parabula di u suminatore

(Mc 4,1-9 ; Lc 8,4-8)

13 Quellu ghjornu Ghjesù esce di casas è si posa à tagliu di mare. [s Vede Mc 2,1 è a nota.] 2 Da tantu ch'elle li s'accoglienu e folle in giru, colla ind una barca, ci si mette à pusà è a ghjente stava arritta nantu à a sponda. 3 È li parlò assai per parabule. Dicia : 4 « ci era un suminatore chì era andatu à suminà. È mentre ch'ellu suminava, une poche di granelle casconu longu à a strada, è l'acelli vensenu à biccà le. 5 Altre sumente casconu in una petrichiccia chì a tarra era poca. Crescinu subitu per via chì a terra ùn era micca prufonda ; 6 ma quand'ellu surtì u sole, e piccule piante funu brusgiate è siccate chì e radiche ùn eranu micca forte. 7 Altre dinò casconu in un prunicaghju : u prunicaghju crescì è e stirpò. 8 Ma una manata era cascata in la terra bona è dete u so fruttu, à chì centu, à chì sessanta à chì trenta. 9 À chì hà arechje, ch'ellu senti. »

U perchè di e parabule

(Mc 4,10-12 ; Lc 8,9-10)

10 I discepuli s'avvicinanu è li dicenu : « ma chì li parli in parabule ? » 11 Ghjesù risponde è dice : « perchè chì à voi v'hè statu datu di sapè i misteri di u regnu di i celi, ma à elli nò. 12 Chì à quellu chì hà, li si derà è per ellu serà divizia ; invece à quellu chì ùn hà tantu, li si caccerà ancu ciò ch'ellu hà. 13 Hè per quessa ch'è li parlu in parabule, chì vedenu senza vede è sentenu senza sente nè capì. 14 Cusì vene cumpiita a prufezia di Isaia :

sente, senterete, ma ùn capiscerete,
guardà, guardarete ma ùn ci viderete.

15 Chì u core di stu populu hè diventatu duru,
è si sò tappati l'arechje
è si sò tappati l'ochji
da ùn vede più cù l'ochji
nè sente cù l'arechje,
nè capì nè cunvertisce si cù u core
nè lascià si guarì da mè
t.’

[t Is 6,9-10.]

16 Invece voi, beati i vostri ochji chì vedenu, è e vostre arechje chì sentenu. 17 Da veru a vi dicu, ci n'hè statu assai prufeti è omi ghjusti chì anu bramatu di vede ciò ch'è vo vidite, è ùn l'anu micca vista, è di sente ciò ch'è vo sentite, ma ùn l'anu micca intesau. » [u Paragunà cù 1 Pt 1,10-12.]

Ghjesù spieca a parabula di u suminatore

(Mc 4,13-20 ; Lc 8,11-15)

18 « Dunque voi, state à sente a parabula di u suminatore. 19 À chì sente a parolla di u Regnu è ùn la capisce, vene u Mastinu è si piglia ciò chì hè statu suminatu in u so core ; ebbè, quessu hè quellu chì hè statu suminatu longu à a strada. 20 Quellu chì hè statu suminatu in a petrichiccia, hè quellu chì hà intesu a parolla è l'hà pigliata subitu cù alegria, 21 ma ùn hà nè radiche nè custanza in sè stessu ; da ch'ellu scontra e tribulazione o e persecuzione per via di a parolla, subitu intrampuleghja è casca. 22 Quellu chì hè statu suminatu in u prunicaghju hè quellu chì hà intesu a parolla ma e primure di u mondu è l'inganni di a ricchezza assuffocanu a parolla chì si secca. 23 Ma quellu chì hè statu suminatu in a terra bona, hè quellu chì hà intesu a parolla è l'hà capita ; a face fruttà è rende à chì centu, à chì sessanta à chì trenta. »

A rimigna

24 È po li presenta un antra parabula dicendu : « u regnu di i celi hè cum'è quandu un omu suminò a sumenta bona in u so chjosu. 25 In lu mentre chì l'omi durmianu, u so nimicu ghjunse è misse a rimigna avvuleghju à u granu è po si n'andete. 26 Quandu u granu cuminciò à creà si è à mette e spiche, spuntò ancu a rimigna. 27 Tandu l'omi dissenu : ‘o Patrone, ùn aviate messu una sumenta bona in u chjosu ? Da duve vene po issa rimigna ?’ 28 Ellu li disse : ‘quessa, l'hà fatta un nimicu.’ L'omi dissenu : ‘vulete ch'è no vachimu à caccià la ?’ 29 Quellu disse : ‘innò chì, s'è vo cacciate a rimigna ete da stradicà ancu u granu. 30 Lasciate li crece inseme sinu à a sighera è, à l'epica di a sighera, diceraghju à i sigatori : cacciate prima a rimigna è fate ne fasci da brusgià, invece u granu, riguarate lu tuttu in u mo granaghju.’  »

A mustarda è u levame

(Mc 4,30-32 ; Lc 13,18-21)

31 È po li presenta una antra parabula dicendu : « u regnu di i celi hè cum'è un granellu di senapa chì un omu suminò in u so chjosu. 32 Quessa hè a più chjuca trà tutte e sumente ma quand'ella hè crisciuta, vene a più grande di l'ortu è diventa un arburu, tamantu chì l'acelli facenu i so nidi in e ramelle. »

33 Li fece dinò una antra parabula : « u regnu di i celi hè cum'è u levitu chì una donna pigliò è mischjò cù trè bacini di farina, sinu à ch'ellu leviteghji u pastone sanu. »

L'usu di e parabule

(Mc 4,33-34)

34 Tuttu què, Ghjesù a dicia in parabule, è ùn li dicia nunda senza parlà in parabule, 35 da ch'ella venga cumpiita a parolla di Diu, detta da u prufeta :

aghju da apre a bocca per parlà in parabule
aghju da annunzià cose piatte
dapoi a creazione di u mondu
v.’

[v Sal 78,2.]

Schjarimentu di a parabula di a rimigna

36 Dopu Ghjesù s'alluntana da e folle è và in casa. I discepuli s'avvicinanu è li dicenu : « spieca ci a parabula di a rimigna di u chjosu. » 37 Ghjesù risponde è dice : « quellu chì sumena a sumenta bona hè u Figliolu di l'Omu, 38 u chjosu hè u mondu, a sumenta bona sò i figlioli di u regnu; a rimigna sò i figlioli di u Malew, [w In grecu, a parolla tradutta quì « u Mastinu » mintuva, siasi u Diavule, cum'è quì (cf.: Mt 5,37 ; Mt 6,13 ; Mt 13,38), siasi l'omu gattivu (cf.: Mt 5,39.45 ; Mt 13,49 ; Mt 22,10), siasi cose gattive (cf.: Mt 5,11 ; Mt 9,4 ; 12,35). Quand'ella hè aghjetivu, a parolla qualificheghja ciò chì hè gattivu, difittosu, ecc. (Cf.: Mt 6,23 ; Mt 7,11,17,18 ; Mt 12,34.35.39.45 ; Mt 15,19 ; Mt 16,4 ; Mt 18,32 ; Mt 20,15 ; Mt 25,26.)] 39 u nimicu chì l'hà suminata hè u diavule, a sighera hè a fine di u mondu è i sigatori sò l'anghjuli. 40 Or cumu ellu si caccia a rimigna è si lampa in u focu, cusì serà a fine di istu mondu. 41 U Figliolu di l'Omu manderà i so anghjuli è quelli cacceranu da u so regnu tutte e cause di scandalu, è quelli chì facenu l'inghjustizie. 42 I lamperanu in bocca à u focu : custì ci seranu pienti è chirchenni. 43 Tandu l'omi ghjusti splenderanu cum'è u sole in u regnu di Diu u Babbux. À chì hà arechje, ch'ellu senti. » [x Paragunà cù Dn 12,3.]

Trè parabule

44 « U regnu di i celi hè cum'è un tesoru piattu in un chjosu. L'omu chì l'hà trovu u torna à piattà, è, da tanta l'alegria, parte è vende tuttu u soiu, è po compra issu chjosu.

45 « U regnu di i celi hè dinò cum'è quandu un marcante hè in cerca di perule preziose ; 46 truvatu ch'ellu hà una perula d'altu valore parte è vende tuttu u soiu, è po compra issa perula.

47 « U regnu di i celi hè dinò cum'è una reta lampata è chì riguara pesci d'ogni generu ; 48 piena ch'ella hè, i piscadori a tiranu nantu à a rena, posanu è sceglienu i pesci ; i belli i mettenu in e panere, i merzi i ghjettanu. 49 Cusì serà à a fine di stu mondu : 50 veneranu l'anghjuli à caccià i gattivi da trà i ghjusti è i lamperanu in bocca à u focu : custì ci seranu pienti è chirchenni. »

Cunclusione di e parabule

51 « Avite capitu tutte ste cose ? » Elli dicenu : « iè chì l'emu capite. » 52 È ellu dice : « hè per quessa chì un scribu chì tornassi discepulu di u regnu di i celi sarebbe cum'è un capifamiglia chì caccia da u so tesoru cose vechje è cose nove. »

A ghjente di Nazarè ùn si fidanu à Ghjesù

(Mc 6,1-6 ; Lc 4,16-30)

53 Finite isse parabule, Ghjesù partì da quelle loche. 54 Andete in a so patriay è messe à insignà à a ghjente in a sinagoga. Si maravigliavanu è dicianu : « issa saviezza è issa putenza, da duve e caccia ? [y Vene à dì : Nazarè. Si vega Mt 2,23 è Lc 4,16.] 55 Ùn hè u figliolu di u bancalaru ? A mamma ùn si chjama Mariaz? I fratelli ùn sò Ghjacumu, Ghjiseppu, Simone è Ghjuda ? [z Paragunà cù Ghjv 6,42.] 56 È e surelle ùn stanu tutte quì cù noi ? Da induve e caccia po tutte isse cose ? » 57 Eranu scandalizati da Ghjesù. Ellu li disse : « un prufeta hè disprezzatu solu,in a so patria è in casa soiaa. » [a Paragunà cù Lc 4,24 ; Ghjv 4,44.] 58 È ùn fece tanti miraculi custì, per via di issa disfidenza ch'elli avianu.

chapitre précédent retour chapitre suivant