chapitre précédent retour chapitre suivant

Évangiles en corse – Marc 9

9 « Unipochi di voi presenti ùn anu da more prima d'avè vistu u Regnu di Diu venutu cù Putenza. »

A trasfigurazione di Ghjesù

(Mt 17,1-13 ; Lc 9,28-36)

2 Sei ghjorni dopu, Ghjesù pigliò cun ellu à Petru, à Ghjacumu è à Ghjuvanni, è i purtò nant'à una muntagna alta per ch'elli fussinu soli cun ellu è davanti à elli trè fù trasfiguratu, 3 i so panni diventonu risplendenti è più bianchi chè a neve, chì nimu, nantu a terra, ne pò fà sorte di più bianchi da i bugni bucataghjiw. [w Paragunà cù 2 Pt 1,16-18.] 4 È li cumparsenu Elia è Musè, tratenendusi cù Ghjesù. 5 Petru prese a parolla è disse à Ghjesù : « Maestru, hè una bona chì noi siamu quì. Arrizzeremu trè tende : una da tè, una da Musè, una da Elia. » 6 In fatti, ùn sapia chì dì : eranu pigliati da u siscu. 7 È ci fù tandu, u nulu chì i tense sottu à a so ombra. È da u nulu vense una voce : « Què ghjè u miò figliolu u predilettu. Statelu à sentex. » [x Vede Mc 11,1 è a nota.] 8 Di colpu, guardendu di giru in giru ùn vìdenu più à nimu chè à Ghjesù solu cun elli.

9 Di falata da a muntagna Ghjesù li ricumandò d'ùn racunta à nimu ciò ch'elli avianu vistu, à tà à chì u Figliolu di l'Omu ùn fussi resuscitatu da frà li morti. 10 Fecenu casu à issa parolla, ragiunendu frà elli : « chì vulerà dì : resuscitatu da frà li morti ? » 11 È quistiunonu à Ghjesù, dicendu : « cumu hè chì i Farusei è i Maestri di a Lege dicenu ch'ellu ci vole prima ch'ellu venga Eliay. » [y Paragunà cù Ml 3,23.] 12 Li rispose : « Elia vene prima è rimette ogni cosa in assestu. Ma cumu hè ch'ella hè scritta chì à u Figliolu di l'Omu l'hà da tuccà à soffre assai è à esse disprezzatuz? [z Vede Is 53,3 ; Sal 22,1-18.] 13 Ma a vi dicu, Elia hè venutu è l'anu fattu ciò ch'elli anu vulsutu, secondu ciò ch'è scrittu d'ellu. »

Ghjesù scunvia torna un demoniu da un zitellu

(Mt 17,14-20 ; Lc 9,37-43a)

14 Avvicinendusi vide i so discepuli avvinti da una folla immensa, mentre chì i Maestri di a Lege discurrianu cun elli. 15 È subitu, tuttu u populu, videndu à Ghjesù, si messe in sussurru è l'incorsenu per falli mottu. 16 Ellu li dumandò : « di chè discurriate cun elli ? » 17 Unu di a folla rispose : « o Maestru, t'aghju arrecatu u miò figliolu chì hà un spiritu mutu, 18 chì, duve voglia ch'ellu sia, quand'ellu u piglia, u lampa pè a piana. Allora sciumieghja, stringhje i denti è vene sticchitu. Aghju dettu à i to discepuli di scunviallu, ma ùn ci sò riesciuti. » 19 Ghjesù rispose à tutti è disse : « o generazione senza fede ! Finu à quandu steraghju cun voi ? Finu à quandu vi suppurteraghju ? Avvicinatemilu qui. » 20 È u l'avvicinonu. Da chì u zitellu vide à Ghjesù, u spiritu malignu u stambussò. U zitellu cascò pè a piana, sturcinendusi è sciumiendu. 21 È Ghjesù dumandò à u babbu : « da quandul'accade què ? » U babbu rispose : « da quand'ellu hè creaturu. 22 Spessu l'hà lampatu inde u focu è inde l'acqua, per tumballu. Ma sì tù poi qualcosa, aghjutacci, abbia pietà di noi. » 23 È Ghjesù li rispose : « sì tù poi... Hè pussibile tuttu per quellu chì crede. » 24 Senz'altru, u babbu di u zitellu gridò : « credu ; susteni a miò poca fede. » 25 È Ghjesù, videndu chì a folla s'accuglia minacciò u spiritu malignu è disse : « spiritu sordu è mutu, ti ne dò l'ordine, esci da stu zitellu è ùn ci turnà piu. » 26 Dopu avè briunatu è stambussatu assai u zitellu, u spiritu escì. U zitellu paria un cataveru è a ghjente dicia : « hè mortu ! » 27 Ma Ghjesù li pigliò a manu, l'arrizzò è quellu si tense arrittu. 28 Quandu chì Ghjesù fù entratu in casa, i so discepuli li dumandonu solu à solu : « cumu hè chì noi ùn l'avemu pussutu scunvià ? » 29 Li rispose : « sta razza (di demonii) ùn esce chè cù a precera. »

Ghjesù parla torna
di a so morte è di a so resurrezzione

(Mt 17,22-23 ; Lc 9,43-45)

30 Esciuti da culà, traversonu a Galilea è Ghjesù ùn vulia chì nimu à sapessi. 31 Ma insegnava à i so discepuli dicenduli : « u Figliolu di l'Omu serà messu in manu à l'omi è u tumberanu. Ma trè ghjorni dopu resuscitera. » 32 Ma elli ùn capianu isse parole è temianu à dumandalline a spiegazione.

Quale sarà u maiò ?

(Mt 18,1-5 ; Lc 9,46-48)

33 È ghjunsemu in Cafarnau. Entratu ch'ellu fù in casa, Ghjesù li dumandò : « di chè raghjunavate per strada ? » 34 Ma elli si stavanu zitti chì, strada facendu, raghjunavanu di qual'ellu era u maiò d'elli. 35 Pusendusi, Ghjesù chjamò i dodeci è li disse : « Quellu chì vole esse u primu, ch'ellu sia l'ultimu di tutti è u servu di tutti. » 36 Poi, pigliendu un zitellucciu, u messe à mezu à elli, è, abbracciatulu, disse : 37 « à chì riceve unu di sti zitellucci à nome meiu riceve à mè. È à chì mi riceve ùn riceve solu à mè, ma riceve quellu chì m'hà mandatu. »

Cù noi o contru à noi ?

(Lc 9,49-50)

38 Ghjuvanni li disse : « o Maestru, avemu scontru à unu chì scunvìava i demonii in nome toiu. Cum'ellu ùn hè micca di quelli chì ci seguitanu, l'avemu impeditu. » 39 È Ghjesù rispose : « ùn lu impedite micca chì nimu pò fà meraculi in nome meiu, è, subitu dopu, parlà male di mè. 40 À chì hè contru à noi, hè cÙ noi. 41 À chì vi darà à beie un bichjeru d'acqua à nome chè vo' site di Cristu, a vi dicu da veru, u so premiu ùn u perderà. 42 À chì scandalizerà unu di sti zitellucci chì credenu [in mè], megliu serìa ch'omu l'appicchi à u collu una di isse macine ch'elli facenu girà i sumeri, è ch'omu u lampi in mare. »

Attenzione à u scandalu

43 « è sì a to manu t'hè cagione di scandalu, tagliala. Hè megliu ch'è t'entri mani mozzu inde a vita, ch'è d'andà cù e to due mane à l'infernu, ind'u focu ch'ùn si spenghje mai, 44 [...] 45 è' sì u to pede t'hè cagione di scandalu, taglialu. Hè megliu ch'è t'entri pedi mozzu inde a vita eterna, ch'è d'esse lampatu, cù i tò dui pedi, inde l'infernu. 46 [...] 47 È sì u to ochju t'hè cagione di scandalu, cacciatilu. Hè megliu ch'è t'entri cù un ochju solu inde u Regnu di Diu, chè d'esse lampatu, cù i to dui ochji, inde l'infernu. 48 Duve u varme ùn more è u focu ùn si spenghjea. [a Paragunà cù Is 66,24.] 49 Perchè ognunu sera salitu cù u focu. 50 Hè bonu u sale. Ma si u sale vene dissapitu, cun chè u saliscerete ? Abbiate u sale in voi. È siate in pace trà di voi. »

chapitre précédent retour chapitre suivant